Tura in Muntii Calimani, pe Valea Tihului (partea 1)

Noiembrie 2014

E 4 noiembrie si azi-noapte am dormit ca un prunc mai bine de 9 ore dupa drumuri lungi si-obositoare cu frantuzoaica si dupa o vizita in Muntii Gurghiului, pe Valea Iodului. Cum ieri am reusit sa imbin indatoririle profesionale cu cele ce-mi incanta sufletul, azi am mai putina treaba. Pentru ca intalnirile pe care le aveam urmau sa se deruleze incepand cu ora 10, am profitat de o mai lunga dimineata pentru putina leneveala, coborand in parcare abia pe la 9.30. Frantuzoaica cam tremura de frig…

Picture 078

Racai bine la ea si plec catre locul de adunare. Destul de repede scap si, pe drum catre a doua, opresc pentru a va fota imaginea unui pod ce locuieste peste Mures, intre Rastolita si Reghin:

Picture 087

Picture 088

Constructorul structurii s-a folosit cu multa iscusinta de bolovanul aterizat in rau cu cine stie cata vreme in urma si a legat malurile folosindu-se de el ca de o pila / reazem.

Folosesc timpul petrecut pe drum si pentru a obtine ceva informatii:

Picture 083

Leneveala de dimineata nu a fost chiar totala: am incercat sa inteleg cum as putea ajunge la Taul Zanelor dinspre Rastolita. Din pacate, singura varianta fezabila (si s-a dovedit asta mai tarziu) ramanea tot ocolul prin Reghin si, apoi, catre Colibita, drumul pe bicicleta urmand sa porneasca de la coada lacului de baraj cu acelasi nume. Asta ar fi insemnat pentru mine un drum cu masina dus-intors de peste 250 de km care mi-ar fi rapit mult din timpul de bicicleala. Daca veti studia hartile puse la dispozitie de baicmap, ca si guagle ert, veti constata, ca si mine, ca multe drumuri forestiere lipsesc din reprezentare, ceea ce ofera o imagine eronata asupra accesibilitatii acestor munti, in mica masura cunoscuti mie.

In fine, ma hotarasc sa plec din Rastolita, lasand masina la pensiune si urmand sa cotrobai dupa eventualul drum care sa traverseze muntii pana la Zane. Zis si facut. Cu soarele sus, intru din DN pe drumul catre baraj:

Picture 107

Pe drum, fotografiez alte informatii ce s-ar putea sa-mi fie de folos mai tarziu, din care cea mai interesanta la acel moment era, fara indoiala, marcajul P.A.

Picture 109

Continui drumul bine betonat si intretinut de constructorii barajului, lasand pe dreapta colonia locuita de acestia:

Picture 110

Este o colonie foarte frumoasa si ingrijita si unde sper ca la vara sa fac in asa fel incat sa pot petrece cateva zile de balaureala cu bicicleta intr-o mica vacanta.

Picture 114

Drumul se umbreste si, dupa pod, un balast de o calitate remarcabila ia locul betonului ca suprafata a drumului. Este atat de bine asezat, compactat si cilindrat incat ai senzatia ca mergi pe un asfalt cu ceva graunte pe el :)

Picture 118

Intalnesc un nou panou ce-mi spune ca majoritatea traseelor posibil de urmat sunt marcate si omologate, mai putin unul, ceea ce-mi da un sentiment de satisfactie: am de unde alege!

Picture 121

Vise, taica, vise…

Cateva minute mai tarziu ajung la intersectia cu DF Bradu: 10.2 km si… nemarcat. Primele nedumeriri incep sa-si faca aparitia

Picture 123

Ignor „informatia” si continui catre baraj, pe drumul marcat din cand in cand cu C.A. In departare devine vizibila cariera ce asigura material pentru corpul barajului

Picture 125

Trec apoi pe langa statia de concasare a agregatelor intre falcile careia piatra adusa din cariera arata asa…

Picture 126

… devenind apoi asa:

Picture 128

Drumul continua in urcare usoara in aceeasi nota de buna calitate si ma scoate, in fine, la soare. In fata mea se ghiceste silueta barajului aflat in constructie

Picture 129

Iar marcajul, rar e-adevarat – dar nici necesar deocamdata – ma insoteste

Picture 130

Dupa aproape 9 km de la plecare, drumul continua spre inainte doar cu autorizatie, marcand intrarea in santier, iar cel turistic face 180 grade dreapta, cocotandu-se pe versant, urmand sa continue pe conturul viitorului lac de acumulare:

Picture 131

Nu opresc deloc si pornesc in urcarea ce mi se-ntinde in fata. Sunt convins ca va fi destul de lunga cat sa-mi scoata sufletul. Imediat ce m-am angajat, in fata privirii mele se inalta un botz de stanca. Imi place de el si-l privesc atent. Ce nu-mi place insa, pe masura ce imi concentrez privirile, este cat de sus ajunge drumul meu: pana sub el!!!

Picture 133

Dupa ceva mai bine de un kilometru jumate de urcus indracit, ma tai ca maioneza, asa ca iau prima pauza…

Picture 135

…poate si pentru ca textura drumului s-a modificat accentuat: un forestier adevarat, ca la mama lui, cu pietre ce se misca si praf cat cuprinde. Ma gandesc la ce ma asteapta si profit de proviziile din rucsac, udate din belsug cu suc cu miere

Picture 137

Undeva jos, este intrarea in santier, pe care am lasat-o in urma (sau in jos?)

Picture 138

Si, iata-ma-s sub stanca cu pricina, pufaind ca o locomotiva:

Picture 140

Barajul vazut de sus, la minim energetic si, in prim plan grinda de incastrare in versantul stang, iar in plan departat, priza:

Picture 143

Raurile Ilva, Rastolita si Bistra sunt afluenti de dreapta ai raului Mures in zona defileului pe sectorul Lunca Bradului – Deda din jud. Mures. Amenajarea are caracter complex, asigurand apa pentru alimentarea localitatilor de pe valea Muresului (6,6 mc/s) si folosirea potentialului hidroenergetic al acestor rauri prin concentrarea debitelor in acumularea Rastolita si apoi devierea lor in raul Mures. Folosinta energetica este subordonata folosintei de alimentare cu apa. 
Intreaga amenajare a fost conceputa inainte de 1989 cu anumiti parametri. In anul 1994 s-a realizat un studiu de optimizare intr-o noua perspectiva, care a dus la reducerea debitului instalat de la 25 la 17 mc/s si modificarea traseului aductiunilor secundare corelat cu un nou acord, mai restrictiv, de mediu. Este important de remarcat ca acumularea Rastolita contribuie si la asigurarea tranzitarii viiturilor si reducerea lor cu 30%, regularizarea debitelor si asigurarea protectiei impotriva inundatiilor. 

Acumularea este amplasata pe valea raului Rastolita in aval de confluenta paraielor Seaca, Mijlociu si Tinu si la cca 4,5 km amonte de satul Rastolita. Centrala este amplasata pe malul Muresului in dreptul satului Borzia. 

Pentru a satisface debitele necesare acumularii au fost necesare derivarea debitelor mai multor paraie afluente de dreapta ale Muresului, colectate in doua aductiuni secundare: ramura de est (L=4965 m, Q=1,55 mc/s), care se descarca in lac, pentru Ilva Mare si Valea Bradului si ramura vest (L=11712 m, Q=0,218 mc/s), care se descarca in aductiunea principala, pentru Donca, Bistra, Galaioara Mica, Galaioara Mare si Visa. Suprafata acumularii este de 115 ha. 

Barajul este de tip omogen din anrocamente cu masca de beton la paramentul amonte, cu panta de 1 : 1,5, atat in amonte cit si in aval. De notat ca un drum de acces provizoriu pentru depuneri in corpul barajului, va fi amenajat chiar pe paramentul aval pana la coronament. 

Pentru realizarea lucrarilor s-a creat o incinta la uscat, apele trecind printr-o galerie de deviere de 535 m cu d=4,7 m, amplasata in versantul drept si care poate transporta un debit de 125 mc/s. In final galeria va fi inchisa la capatul amonte cu un dop de beton, iar pe ultimii 211 m din aval va fi folosita ca golire de fund. 

Golirea de fund are un tronson amonte sub presiune, compus dintr-o sectiune betonata (L=228,50 m, d=4,30 m), si un tronson blindat (L=45 m, d=2,40 m) pana la casa vanelor. Aval de casa vanelor golirea de fund are o lungime de 273 m si d=4,7 m, din care ultimii 211 m preluati din galeria de deviere. Casa vanelor golirii de fund este o caverna subterana in care sunt montate doua vane plane in carcasa de 1,7 x 2,4 m. Accesul in casa vanelor golirii de fund se face printr-o galerie executata in aval (L=248 m, d=2,80 m), Din casa vanelor, o conducta de by-pass preia debitul de servitute pe care il transmite la o MHC de la piciorul barajului echipata cu o turbina de tip Francis cu ax orizontal – FO (Q=0,2 mc/s, Pi=0,1 MW, Em=1 GWh/an). 

Debitul de dimensionare a descarcatorului de ape mari este de 400 mc/s, iar debitul de verificare de 804 mc/s. Lacul de acumulare atenueaza viitura de la 804 la 660 mc/s. 

Descarcatorul de ape mari are o galerie subterana amplasata in versantul stang (L=240 m, d=6,75m), care se continua cu un tronson din beton armat executat la zi (L=110). Putul de racord (H=30 m, d=6,75m) din subteran se continua cu un tronson aerian de cca 40 m. 

Descarcatorul a fost proiectat pentru un debit de 600 mc/s si verificat pentru un debit de 650 mc/s. 
Etansarea barajului este de tip masca de beton, cu o suprafata de cca 84.000 mc si un volum de 42.000 mc. Solutia constructiva aleasa permite executia etapizata care sa permita punerea in functiune la un nivel minim energetic avand cota 720 mdM. 

Aductiunea este o galerie subterana de 8535 m avand priza, casa vanelor si priza deasupra unui put umed (H=61 m, d=6,00 m), si, pe traseu, un put de racord (H=96 m, d=1,40 m) prin care primeste apele captate de ramificatia vest a aductiunilor secundare. 

Nodul de presiune este compus din Castelul de echilibru (H=76 m, d=6,20 m), camera superioara (H=14 m, d=6,20 ), casa vanei fluture si conducta fortata (L=685 m, d=2,25 ). 
Centrala Rastolita  este de tip semiingropata, partea supraterana fiind hala de montaj si sala masinilor. Este dotata cu 2 turbine Francis in carcasa si cu aspiratorii betonati. Bazinul de linistire dintre cladirea centralei si malul riului Mures, joaca rol si de bazin compensator pentru regularizarea debitelor descarcate in rau. 

Lucrarile au inceput in anul 1989, fiind temporizate in raport cu fluxul financiar disponibil. in prezent se realizeaza umpluturi in corpul barajului si se apropie de finalizare aductiunea principala si centrala.

Aductiunile secundare sunt momentan oprite. Finantarea clara a lucrarilor ar permite terminarea lor in mai putin de 2 ani. 

[Articol preluat din Revista Constructiilor]

Hmmm… finantare „clara”…

Drumul continua sa urce printr-un fel de „semidefileu”, devenind si ceva mai ciclabil, panta sa indulcindu-se si devenind mai omenoasa cu bietul turist…

Picture 148

…devenind apoi mai meandrat, in urmarirea pantei minime pe vaile laterale pe care trebuie sa le traverseze

Picture 149

Bine ca n-am trecut zilele trecute pe-aici…

Picture 150

Doar inca cativa kilometri de mers si ajung intr-o mare intersectie plina de indicatoare

Picture 151

Iau o pauza lunga de gandire si, pentru a alege din multele posibilitati, imi aprind o tigara si ma pun in fundu-mi pe o piatra, langa un izvor cu apa rece si cristalina. Mai o gura de apa, mai o privire catre indicatoare. Deschid si telefonul care, insa, imi spune ca sunt intr-un loc unde nu exista intersectii. Stia el ce stia… Dupa analize aprofundate, hotarasc sa ma folosesc de P.A. catre Taul Zanelor, tinta initiala, cu riscul de a plati pentru a doua oara o aceeasi noapte, la o alta pensiune, la Colibita. Cat de buna a fost decizia, se va vedea in continuare. Deci…

VA URMA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s