Alta tura pe Cheile Susitei pana la „bocsi”

Mai 2016

 

 

Ieri, la Podul lui Dumnezeu, a fost bine: m-am udat putin. Azi, ziua a fost amestecata: cand ploaie, cand nori. Am ajuns la camaruta din Targul Jiului pe la 3 si-un pic. Aveam de ales: somn dupa efortul de ieri sau… sau?

Mai aveam o bucatica de curcan ramasa de pe la Pasti, asa ca mi-am pus… un pahar de vin in loc de paine la friptura, hotarand sa cuget in timp ce mestec. Am avut tot felul de ganduri inainte de plecare: Jietul pe care imi doream sa-l vad si fara de gheturi, un drum de la Cugir spre Transalpina… da’ cum sa faci toate astea in scurtul timp oferit de-o dupa-amiaza si inca, pe distante atat de mari, fara sa ai garantia ca nu te faci ciuciulete fugind pe sub ploaie catre masina, spre marea bucurie a scaunului soferului caruia ii trebuie 2-3 zile ca sa se reusuce?

Friptura terminata, vremea de afara, desi innourata, e aproape buna, ce naiba tot pierd vremea? Mi-aduc aminte de vorbele lui A., din nou, asa ca-mi sui fundul in sa… Incotro? Aflu eu afara… 🙂

Urc usurel pe soseaua ce margineste Lacul Vadeni pana la Podul de la Turcinesti. Gandurile incepeau sa se limpezeasca: Rugi, Curpeni, Vaidei, pe Susita Verde spre Bocsi, intr-o reeditare a unui traseu inceput si sfarsit intempestiv din cauza intunericului. De data asta aveam sanse ca, intr-o zi mai lunga, sa ajung in sfarsit la multlaudatele cuptoare.

Inainte de primaria Turcinesti, loc unde trebuie sa fac stanga catre Rugi insa, o rapaiala buna ma surprinde in alergare. Maresc cadenta ca sa ma adapostesc, dar ma ud binisor in ciuda foitei de ploaie. Ploaia insa m-a intaratat… am sa urc oricum!

Dupa mai putin de 10 minute, aproape ca iese soarele, asa ca imi continui pauza cu o sesiune foto:

 

 

DSCN4491

 

dedicata mai mult sediului politiei incartiruita intr-o frumoasa casa cu arhitectura traditionala a locului:

 

 

DSCN4495

 

 

DSCN4493

 

 

De data asta nu mai gresesc drumul si ma inham la prima urcare de 200 de metri pe care o dovedesc dintr-una. Nu opresc deloc in Rugi si continui cu o coborare pana in Curpen unde hotarasc o pauza de hidratare cu… pai cum cu ce? Cu BERE! 🙂 Pe care o asez artistic intr-un echilibru instabil pe sa:

 

 

DSCN4498

 

De aici stiu ca ma asteapta doar urcus, fara plat, fara momente de acalmie. Doar urci catre Straja, loc unde mi-as fi dorit sa ajung. Cu o alta ocazie, sper, intr-o zi lunga de dimineata si pana seara…

Si, iata-ma-s intr-o prima traversare a Susitei:

 

 

DSCN4499

 

 

Vremea e in regula, chiar daca norii se foiesc de colo-colo…

Ajuns in Vaidei, primele semne ale cheilor pe care le voi strabate incep sa se arate: colti de stanca ce se itesc de dupa cate un viraj, ascunzisuri, viroage, intreg tabloul din piatra ferastruit de apa…

 

 

DSCN4500

 

 

Buninteles ca am mancarimi si ma bag intr-o mica grota ce-mi face cu ochiul 🙂

 

 

DSCN4501

 

 

DSCN4505

 

 

Nu sunt foarte tentat sa iau si pozitia „culcat” pentru a inainta, asa ca ma multumesc cu cateva imagini ale drumului ce iese undeva dincolo de munte:

 

 

DSCN4506

 

 

Scorburi naturale in versant – adapost pentru ouale pasarilor ce-si au salas aici:

 

 

DSCN4508

 

 

Vaidenii lasati in urma:

 

 

DSCN4511

 

 

Isi fac aparitia si cateva case de vacanta, la marginea satului, case ce nu existau acum 3 ani cand am strabatut pentru prima data zona.

Semn premonitoriu 🙂

 

 

DSCN4518

 

 

Si un semn al UE ce ne da, dar nu ne baga si-n traista: punct de informare turistica fara om…

 

 

DSCN4513.JPG

 

 

Asfaltul se termina la intrarea pe Susita Verde, nu inainte insa ca, mergand incet in urcare pe panglica ingusta de asfalt, sa nu fiu depasit in goana cea mai mare, foarte aproape si insotit de un claxon strident si prelung, de dobitocul posesor al masinii din imagine:

 

 

DSCN4520

 

 

Distinse dobitoc, cel mai probabil angajat al Ocolului Silvic din zona (ca in sediul lui te-ai ascuns), iti doresc din tot sufletul ca ma-ta sa nu fie depasita asa, iar tu sa fii doar un accident genetic al ei. Sper sa nu mai ai frati si nici copii, si-ti doresc si impotenta de grad maxim – perpetua!

Asfaltul se sfarseste si intru cu adevarat in salbaticia oferita de natura:

 

 

DSCN4519

 

 

Trec pe langa captarea ce aduce buna si recea apa de baut locuitorilor din amonte de Targu Jiu:

 

 

DSCN4523

 

 

si unde sunt intampinat de un fioros paznic ce se da cu roatele-n sus de bucuria jocului in care ma prind, copilareste, fara urma de stapanire de sine 🙂

 

 

DSCN4526

 

 

Un altul, ne priveste cu invidie din spatele gardului:

 

 

DSCN4529

 

 

Daca acum 3 ani, paznicul captarii m-a servit cu vin, de data asta n-a mai iesit nimeni la latratul vesel al cainilor…

Opresc putin langa cascada si micutul monument de aducere aminte a pierderii unei vieti tinere si ma bucur de galagia neintrerupta a apei:

 

 

DSCN4530

 

 

DSCN4532.JPG

 

 

Drumul mi se randuieste in fata, prin padure, bucurandu-ma de binefacatoarea umbra si linistea ce ii e pereche:

 

 

DSCN4534

 

 

Ciulesc insa urechile, cu atentie, ca sa ma asigur ca nu sunt luat prin surprindere de vre-un Mos 🙂

Peisajul este fabulos si umblu nauc cu privirea peste tot, incercand sa „inghit” cat mai multe din cele ce le vad:

 

 

DSCN4536

 

 

DSCN4537

 

 

DSCN4539

 

 

DSCN4540

 

 

DSCN4542

 

 

Trec din nou peste Susita, haulind din cand in cand pentru a-mi anunta prezenta: e bine sa stim unii de altii, ca sa nu ne surprindem reciproc si sa reactionam prosteste. Un vietuitor bine informat face incomparabil mai multe parale decat…

 

 

DSCN4547

 

 

Drumul incepe sa se morcioleasca si simt cum cauciucurile incep sa-mi arunce pe picioare amestecul format de ploi. Dar, micile cascade intalnite imi dau elanul necesar sa continui:

 

 

DSCN4552

 

 

Inca o vreme de urcat, iar din padurea ce strajuie drumul isi face aparitia „casuta din povesti”: o amenajare de vacanta a unui om ce si-a cautat cu ardoare linistea. Si a gasit-o…

 

 

DSCN4553

 

 

Ceva mai sus, o masina de teren sta parcata pe marginea drumului, iar spre apa, un grup de barbati stau si povestesc. Ma apropii de ei ca sa-i intreb daca au habar de bocsi si cam cat ar fi pana la ele. Foarte draguti, mi-au dat toate indicatiile necesare: mai aveam mai putin de 2 km. M-au servit cu un pahar de bere rece pe care, evident, nu am refuzat-o. Le-am multumit, iar ei mi-au urat calatorie placuta, avertizandu-ma sa fiu atent in vecinatatea cuptoarelor din cauza serpilor si a ursilor. Intr-adevar, este o perioada in care serpii de pregatesc de imperechere si umbla hai-hui, iar ursii isi cauta hrana dupa repaosul hibernal.

Cei doi kilometri se scurg repede si ajung in locul indicat: o carare inierbata ce face dreapta din forestierul meu si care ma va conduce catre ruinele vechilor bocsi – cuptoare inchise in care lemnul era ars pentru a se obtine mangal. Folosit pentru obtinerea fierului, fontei si otelului din cele mai vechi timpuri, bocsele au alcatuirea unei stive radiale din busteni dispusi la 45 de grade cu inaltimea de pana la 4 metri si diametrul de 8-12 metri. Arderea lemnului se face din interior spre exterior in conditii anaerobe. Este un mestesug aproape pierdut, urme ale lui mai gasindu-se in zona muntilor Cernei si a localitatii Dragoslavele din judetul Arges.

Abandonand bicicleta dupa ce am traversat cu multa greutate un fel de maracinis asezat de mana omului in carare pentru a descuraja posesorii de atv-uri si motocross-uri, am pornit la picior catre relicve:

 

 

DSCN4557

 

 

M-am inarmat cu un ciomag usor si lung cu care sa rascolesc iarba inainte de a pune si piciorul. Eram cam departe de civilizatie ca sa risc muscatura unei vipere deranjate de pasul turistului solitar.

 

 

DSCN4559

 

 

Intrare in una dintre bocsi:

 

 

DSCN4556

 

Nu am avut curajul sa intru in interior, pentru ca dincolo de portalul din beton, accesul se face printr-un tunel de cativa metri lungime, sapat in pamant si sprijinit cu cherestea. Aerarea bocsii se face dupa un ritual special, dependent de forta cu care ard bustenii si este reglat de o usa interioare, metalica, cu gauri circulare si cu un oblon reglabil ce astupa si destupa o parte sau toate gaurile.

 

 

DSCN4560

 

 

Odata vizitate, am revenit langa Helga pentru drumul de intoarcere. Este aproape 7 seara si mai am cale lunga de facut, chiar daca la vale.

Intoarcerea se face reintrand in padure ca intr-un tunel:

 

DSCN4561

 

Pe drum, cu alti ochi, ai coboratorului, privesc la minunile ce ma-nconjura dintre care apa – mereu fermecatoare – se detaseaza intotdeauna:

 

DSCN4562

 

DSCN4563

 

Asta cand o vezi siroind pe peretii stancosi. Nu dureaza insa prea mult si trebuie sa ma opresc din coborare ca sa ma reimbrac cu foita: de sus incepe sa curga apa. Si nu este un izvor, e chiar PLOAIA! 🙂

 

DSCN4570

 

Imi continui coborarea, dincolo de ploaie, bucurandu-ma de viteza pe drumul impietruit. Sunt leoraca, dar parca-mi face placere apa care ma patrunde si parca ma spala mai bine decat orice baie as face.

Las deoparte udeala si noroiul de pe picioare, maini si fata si-mi asum tot ce sare pe mine.

Nu tine insa mult si am senzatia ca a plouat doar pe mine:

 

DSCN4572

 

Iesirea in drum imi dezvaluie peisajul norilor ce mi s-au scuturat in cap, asa ca nu ezit sa-i imortalizez:

 

DSCN4576

 

DSCN4577

 

Cobor in goana cea mai mare catre Turcinesti, oprind din nou pentru ca mai era inca lumina, si impart din resturile de ciocolata ramase prin rucsac cu un catel de pripas ce a venit sa-mi tina tovarasie 🙂

 

DSCN4578.JPG

 

Helga, cam murdara in ciuda ploii cu bulbuci, stand cuminte in asteptare…

 

DSCN4579

 

Revenit in camaruta mea, ma bucur de licorile ce le am cu mine ca rezerva, imi fac un dus fierbinte minunat si adorm leganat de imaginile unei dupa-amieze frumoase.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Alta tura pe Cheile Susitei pana la „bocsi”&8221;

  1. Nu te lasi.
    Nu sunt ursi, e frig, sau te prinde noaptea. Nu-i nimic din astea si nu se pravale piatra peste tine, te ploua.
    Dar cum sa te bucuri tu altfel, decat zâmbind bucuros la final, avand ce povesti?
    Multumim de cronica.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s